vineri, 8 februarie 2013

SOIA combaterea cancerului mamar


Soia


Denumire știinţifică: Glycine hispida; Soja hispida.
Prezentare. Soia își are originile în China și Japonia, fiind – alături de orez –una dintre cele mai hrănitoare plante. Aparţine familiei leguminoaselor, fiind o erbaceeanuală. Soia are frunzele paripenat-compuse, moi, de un verde intens pe faţa expusăla soare. Florile sunt mici și au culoare albă sau violetă. Fructul este o păstaie, careconţine boabe. Aceste boabe, folosite în alimentaţia curentă, dar și în industrie, au șiproprietăţi medicinale.
Pentru uz medicinal se prepară lapte de soia, făină de soia,germeni de soia.
Substanţe active importante: în boabe – protide (34 – 39%), aminoacizi esenţiali, lipide (12 – 25%), glucide (10 – 15%), săruri minerale – calciu, fier, fosfor,magneziu, potasiu, natriu, vitaminele A, B1, B2, C, D și E, enzime, lecitină, rezine; înulei – acizi grași nesaturaţi, acid oleic, acid linoleic, acid linolenic, acizi grași saturaţi.
Recent, în soia s-au descoperit niște substanţe asemănătoare hormonilor feminini,numite izoflavone.
Toţi acești compuși demonstrează că soia este, într-adevăr, o minune a naturii,procentul de proteine din soia fiind, de pildă, cu mult mai mare decât în cazul cărnii(soia – maximum 39%, carnea – maximum 20%).
Întrebuinţări.
 Asemenea altor alimente cu o compoziţie deosebită, nici soia
și nici preparatele de soia nu acţionează ca un medicament în sensul adevărat al
cuvântului. Și, totuși, efectele pot fi asemănătoare cu acelea ale medicamentelor
atunci când se stabilește și se respectă un program alimentar riguros, o dietă, unul
sau mai multe principii de hrănire. Fiind un aliment complet, soia are un important rol
profilactic în multe afecţiuni sau grupe de afecţiuni, cu precădere, însă, în afecţiunile
cardiovasculare.

Soia acţionează ca un mineralizant foarte important și frânează sau chiar
împiedică, într-o anumită măsură, procesele de îmbătrânire. Combate scleroza și
colesterolul, asigurând o funcţionare normală sistemelor esenţiale ale organismului.
Celor suferinzi cu ficatul, sau care au afecţiuni vasculare, li se recomandă să consume
în mod permanent produse pe bază de soia. Acest aliment este indicat și celor care
au probleme cu guta, reumatismul, cu oboseala profundă pe fond nervos. Soia are
efecte benefice și în ceea ce privește funcţionarea tractului digestiv, ușurând procesele digestive și de asimilare. Consumarea produselor pe bază de soia duce și la un maibun reglaj în ceea ce privește ciclurile menstruale.
Unele cercetări mai noi făcute asupra preparatelor de soia au evidenţiat faptul căacestea ar avea efecte în prevenirea și combaterea cancerului mamar.Izoflavonele, adică acei compuși asemănători hormonilor feminini, contribuiela echilibrarea organismului femeilor aflate la menopauză, precum și la combaterea
efectelor menopauzei – osteoporoză, bufeuri, stări psihice contradictorii, circulaţie
proastă.

Prazul excelent in curele de slabire


Prazul


Denumire știinţifică: Allium porrum.
Prezentare. Prazul este o plantă legumicolă ce aparţine de familia liliaceelor.
Originea prazului este în zona Mediteranei. Tradiţia culinară bazată și pe consumul
de praz este foarte veche în zona Mării Mediterane și în regiunile din apropierea
acesteia.
Prazul este o plantă bienală, remarcându-se prin tulpina sa groasă, fragedă,
suculentă, formată din frunze răsucite, înaltă până la 40 – 50 cm. Frunzele sunt lungilanceolate.
În pământ, prazul are un bulb.
Pentru consum alimentar, cât și pentru uz medicinal se folosește toată planta.
Pentru uz medicinal se prepară sirop, decoct, macerat.
Substanţe active importante: proteine, substanţe grase, săruri minerale, vitamina
C, caroten, celuloză, oligoelemente, vitaminele B1, B2, PP, ulei volatil, mucilagii.
Întrebuinţări. Prazul este laxativ, diuretic, calmant, antiseptic, decongestiv,
expectorant. Valoare sa medicinală este pusă în evidenţă chiar și atunci când este
folosit, pur și simplu, ca aliment. Preparatele medicinale pe bază de praz sunt utile
în combaterea afecţiunilor respiratorii, pulmonare, cardiace. Influenţează în bine
activitatea rinichiului și a căilor urinare, acţionând și în afecţiunile reumatice, tuse,
faringită. Prazului i s-au descoperit și proprietăţi antihemoragice. Preparatele pe bază
de praz pot fi folosite, de asemenea, și ca un bun pansament digestiv.
Mâncarea de praz este recomandată în dieta obezilor, dar și a acelora care suferă
de anemie sau de funcţionare defectuoasă a sistemului digestiv. Aplicaţii medicinale cu
praz se fac și în caz de hemoroizi, bătături, abcese. Mai mult decât atât, prazul are și
virtuţi cosmetice, fiind folosit pentru curăţirea și îngrijirea tenului.

Afinele


Afinul

Denumirea știinţifică: Vaccinium myrtillus.
Denumiri populare: pomușoare, coacăze, afine, afine de munte.
Prezentare. Afinul este un arbust bogat ramificat, ramurile sale având, în
permanenţă, culoarea verde. Face parte din familia ericaceelor. Se prezintă ca un
arbust scund, înălţimea sa fiind de numai 50 cm. Frunzele sunt oval-alungite, iar florile
au culoarea roz-palid, dezvoltându-se în mai-iunie. Fructele sunt de culoare neagră,
sau ceva mai deschis – spre grena, cu o nuanţă de albăstrui-metalizat. Afinul crește pe
munte, de la circa 800 de metri în sus, până spre golurile alpine.
Pentru uz medicinal se culeg frunzele și fructele. Din frunze se face infuzie, iar
din fructe se prepară decoct sau se macerează. Mai nou, valoare medicinală au și
rădăcinile de afin, din care se prepară un decoct. Alt preparat obţinut din afin este
tinctura.
Substanţe active importante care se găsesc în fructele, dar mai ales în frunzele
de afin: tanin, mirtilină, neomirtilină. Datorită mirtilinei și neomirtilinei, afinul poate fi
considerat o sursă excepţională de insulina – insulina vegetală. Taninul se găsește
nu numai în frunze, ci și în fructe. Fructele conţin pectine, zaharuri, provitamina A,
acizi, vitamina C.
Întrebuinţări. În tratamente naturiste, dar și pentru consum în gospodărie.
Pentru tratamente se utilizează mai ales frunzele, dar nu sunt de neglijat nici fructele.
Acrișoare, afinele sunt plăcute la gust, și pot fi consumate ca orice fruct. Frunzele
de afin se remarcă printr-o importantă acţiune bacteriostatică și sunt considerate
a fi principalul agent terapeutic din structura acestei plante. Atât frunzele, cât și
fructele de afin au acţiune astringentă și contribuie la reducerea zahărului din sânge
(diabet). De altfel, afinul este cunoscut ca un însoţitor benefic în tratamentele privind
diabetul. Afinul este, totodată, și un activ agent antidiareic, diuretic, dezinfectant
intern, antihemoragic. Specialiștii afirmă că tratamentul cu ceaiuri de afin contribuie la
creșterea acuităţii vizuale, mai ales pe timp de noapte. Preparatele din această plantă
au efecte pozitive și în enterocolite, gută, afecţiuni reumatice, tulburări ale circulaţiei
sângelui, coronarită, sechele de infarct, faringite, stomatite. Produsul principal pentru
tratament este ceaiul, ceaiul de frunze, folosit – la nevoie – și în combinaţie cu alte
plante medicinale. S-au observat efecte pozitive și în utilizarea afinului sub formă de
unguent, în micoze.
Din fructele de afin, cu zahăr, alcool și alţi ingredienţi, inclusiv miere, se prepară
o băutură alcoolică de casă – afinata. De asemenea, tot pe bază de alcool și afine
se prepară lichiorul de afine. Cei inventivi prepară chiar și vin de afine. În ceea ce
privește utilizarea fructului de afin în bucătărie, au fost identificate cel puţin 10 reţete
alimentare pe bază de fructe de afin.
Afecţiunea în care afinul are o mare importantă medicinală este, desigur, diabetul.
De asemenea, trebuie reţinută și influenţa afinului în sporirea acuităţii vizuale, mai
ales când lumina este redusă sau chiar noaptea.
În condiţiile vieţii moderne, valoarea economică a afinelor crește, fiind considerate
un aliment ecologic.

Ai grija de ficatul tau afla aici cum functioneaza


FICATUL

        Puţin mai mare decât o carte obişnuită, ficatul nostru minunat ştie totuşi să realizeze simultan mai multe operaţii şi reacţii chimice decât ar fi capabile cele mai moderne şi mai mari laboratoare, calculatoare sau uzine chimice. Acţiunile biologice ale ficatului, ca şi participarea sa la manifestările noastre vitale sunt ceva mai importante chiar decât cele ale inimii. În numai o zecime de secundă, el este capabil să efectueze fără greşeală câteva sute de transformări chimice simultan. De el depind în mod direct digestia noastră, calitatea sângelui, bogăţia memoriei şi forţa musculară. Ficatul are deci un rol foarte important în viaţa intimă - şi total necunoscută de fiinţa umană obişnuită - a corpului nostru fizic care este un microcosmos în miniatură. De acţiunile sale complexe depind fără îndoială atât sănătatea cât şi viaţa noastră.
Cele 9 proprietăţi ale ficatului:

1. Ficatul secretă zilnic între 0,5 şi 1l de bilă. Acest lichid amar, de culoare galbenă, ne permite în primul rând să digerăm grăsimile ; pe de altă parte, el ne dezinfectează intestinele şi ne protejează împotriva diareii şi constipaţiei.
Un ficat obosit nu secretă în cantitate suficientă acest lichid miracol. Consecinţe: digestia materiilor grase devine mai dificilă, insuficient evacuate, substanţele nocive stagnează în intestine, expunând organismul la pericolele rezultând din diaree şi constipaţie.

2. Ficatul transformă şi "umanizează" toate substanţele care intră în corp (el este acela care le face perfect compatibile cu structura noastră, modificându-le prin transmutaţie şi sublimare frecvenţa de vibraţie pentru ca aceasta să fie la unison cu aceea a aurei noastre, numai astfel aceste substanţe devenind parte integrantă din corpul nostru şi, într-o anumită măsură , din noi înşine), pentru ca ele să ne poată hrăni celulele fără a le agresa.
Un ficat slab sau obosit lasă să treacă în întregul organism substanţe străine netransformate (prin transmutaţie şi sublimare) sau insuficient asimilate, care ne vor îmbâcsi în cel mai scurt timp cu toxine.
3. Ficatul primeşte totalitatea materiilor digerate şi le controlează riguros el elimină excedentele şi reziduurile alimentare, tot el interceptează, neutralizează şi expulzează către intestin toate substanţele toxice, distruge bacteriile, aşteaptă ca elementele nutritive să fie transformate prin acţiunea fermenţilor şi enzimelor, pentru a le permite numai atunci să treacă în sânge.
Un ficat obosit ne asigură imperfect apărarea şi imunitatea corpului. El lasă să treacă în sânge substanţe neverificate, încărcate încă de toxine şi bacterii nocive. Ca urmare a acestui fapt, apar în timp diverse maladii şi chiar otrăvirea corpului.

4. Ficatul neutralizează la fel de eficient otrăvurile datorate activităţii celulare cât şi pe cele provenind din exterior: alcool, tutun, medicamente, carne etc.
Un ficat slab sau obosit se află în incapacitate de a face eforturi suplimentare, tocmai de aceea atunci el va elimina insuficient aceste otrăvuri care ne intoxică. Pe de altă parte, un mare număr de celule hepatice sunt distruse în contact cu alcoolul, tutunul, cu anumite medicamente sau cu unele substanţe chimice. Dacă această distrugere este cotidiană, ficatul nostru se va micşora şi se va rigidiza gradat, riscând să fie atins de ciroză.

5. Ficatul normalizează circulaţia sanguină în acelaşi mod în care un baraj dirijează cursul unui fluviu. Asemenea unui burete, el reduce congestiile sanguine care ar putea stânjeni funcţionarea inimii, putând absorbi până la 1,5l de sânge pentru a restabili o circulaţie normală. Atunci când congestia a fost eliminată, el restituie din nou acest sânge organismului.
Unui ficat slab sau obosit îi lipseşte supleţea necesară "înghiţirii" temporare a unei asemenea cantităţi de sânge. Din această cauză, atunci organismul pierde un preţios normalizator al circulaţiei lui sanguine.

6.Ficatul dozează totodată armonios cantitatea de hormoni din sânge, metabolizează grăsimile şi proteinele, stochează vitaminele şi zahărul în aşa fel încât acestea să fie oricând gata să fie folosite. Printre altele, el fixează materialele de construcţie necesare reclădirii şi consolidării acelor părţi ale corpului care au fost victimele unor leziuni sau ale uzurii. De asemenea, tot el este acela care elimină excesul de colesterol.
Un ficat slab sau obosit ne va lăsa corpul să îmbătrânească repede fără a-i aduce hormonii care îi sunt indispensabili. El nu mai digeră atunci grăsimile şi proteinele de care avem nevoie. Vitaminele şi zahărul nu mai ajung să fie stocate, părţile afectate sau uzate ale corpului nostru nici nu se mai consolidează şi nici nu se mai reconstruiesc; iar colesterolul ne invadează vasele sanguine.

7. Ficatul ne asigură permanenţa sau constanţa temperaturii interne.
Un ficat slab sau obosit nu-şi mai poate îndeplini funcţia termică, făcându-ne astfel să suferim de frig sau de căldură.

8. Ficatul produce un anumit număr de substanţe esenţiale pentru sânge printre care amintim:protrombina şi fibrina, care îi permit sângelui să se coaguleze; heparina care îl face fluid şi globulina, substanţă care îl protejează sau îl imunizează faţă de diverse infecţii.
Un ficat slab sau obosit se privează de substanţele necesare coagulării sângelui, ne expune pericolului de hemoragie şi lasă ca sângele să se îngroaşe (să devină dens, vâscos), în dauna vaselor sanguine şi a inimii. El ne abandonează astfel, fără apărare, în faţa bolilor.

9. Ficatul este de asemenea direct răspunzător de echilibrul sanguin, el normalizează procentul de fier conţinut de globulele roşii.
Un ficat slab sau obosit nu mai poate interveni pentru alinarea suferinţelor celulelor noastre, care vor fi înfometate din cauza unui sânge dezechilibrat şi anemiat.
O întreagă carte n-ar fi de ajuns ca să descrie cu precizie toate operaţiile, transmutările, transformările, reconstituirile, fixările şi sintezele elaborate de ficat, care este un organ nepereche. A-i pătrunde complet misterele tuturor acţiunilor sale ar echivala cu înţelegerea miracolului vieţii.

Dimpotrivă, enumerarea maladiilor rezultând direct sau indirect dintr-o dereglare a ficatului poate fi de natură să ne facă mult mai responsabili faţă de acest agent esenţial al vieţii corpului nostru. Printre acestea se numără:
- digestie dificilă;
 - constipaţie şi diaree;
 - apendicită;
- diabet
 - obezitate sau slăbirea exagerată a corpului,
 - anemie,
- colibaciloză,
- inflamare, fermentaţii putrede şi spasme la nivel intestinal;
 - demineralizare;
 - incapacitate de a suporta frigul;
 - diverse tulburări auditive şi vizuale;
 - boli de piele şi tulburări de pigmentare a pielii;
- arteroscleroză şi reumatism;
- hipertensiune arterială;
- sinuzită, guturai şi bronşită cronică;
 - astm, boala fânului şi alte manifestări alergice;
 - picioare umflate sau roşii;
- dezechilibrul glandular;
 - slăbiciune musculară;
 - platfus; - varice, hemoroizi;
- sterilitate şi impotenţă;
 - celulită, depresii;
- tulburări menstruale;
- paralizie datorată sclerozei;
 - tuberculoză;
 - cancer.

Din fericire însă, natura ne furnizează întotdeauna un anumit număr de indicii sau semnale care ne avertizează că sănătatea ficatului nostru este în pericol şi am intrat deja pe panta periculoasă. Graţie acestor semne, putem fi întotdeauna capabili să ne decelăm o eventuală oboseală hepatică.

 Aceste semne sunt următoarele:
 - limba mai mereu foarte încărcată şi miros urât al respiraţiei;
 - ameţeli dese sau chiar senzaţii de sfârşeală;
- balonări şi gaze de fermentaţie în exces;
 - migrene şi dureri de cap;
- insomnii, somn agitat
; - urină încărcată sau prea limpede;
- culoare galbenă a pielii şi o privire obosită;
 - nas roşu şi pete de culoare închisă pe faţă.

Pentru a evita ca aceste semne de rău augur să se instaleze în organism şi pentru a nu ne lăsa copleşiţi de aceste infecţii, trebuie să acţionăm ca yoghini din timp, mai înainte ca ficatul, organ vital pentru noi să se degradeze. Ştiind toate acestea, noi trebuie, cu alte cuvinte, să-i cunoaştem "prietenii" şi "duşmanii", în special printre alimentele pe care noi le consumăm zilnic. Astfel, într-o alegere conştientă şi pe deplin responsabilă, ar trebui să spunem cu hotărâre:

NU: zahărului alb rafinat, produs chimic "pur", care ne agresează ficatul şi pancreasul prin simpla sa concentraţie. Neconţinând nici unul dintre fermenţii necesari bunei sale asimilări; el (zahărul) constrânge ficatul să acopere această carenţă cu preţul unui efort suplimentar care îl face să furnizeze el însuşi substanţele deficitare. Acest zahăr alb ar trebui deci să fie permanent alungat de pe masa noastră, în locul lui putând fi utilizat (doar la mare nevoie), mai curând ca un condiment decât ca un aliment, zahărul roşu de trestie.

DA: mierii naturale, fructelor proaspete (în special lămâile) şi fructele uscate dulci, care vor putea înlocui foarte avantajos zahărul alb. Ele alină totodată tulburările hepatice şi favorizează funcţionarea armonioasă a ficatului (în special lămâile, care îl drenează şi îl stimulează în mod deosebit);

NU: sării recristalizate şi rafinate, care este un alt produs chimic pur (clorura de sodiu). Întocmai ca şi în cazul zahărului şi făinii albe, rafinarea artificială îl privează de orice element viu. Din nefericire, acest tip de sare este folosit în exces în alimentaţia noastră.

DA: sării marine nerafinate, purtătoare de viaţă şi vehiculatoare a unor subtile fluide benefice;

NU: uleiurilor rafinate, margarinei şi grăsimilor animale, nefaste pentru sănătatea noastră. Primele, după cum se ştie, sunt fabricate prin intermediul unor procedee care distrug complet enzimele şi vitaminele, lăsând probabil diverse urme de catalizatori şi conpuşi chimici utilizaţi deja, foarte periculoşi pentru ficat. În ceea ce priveşte grăsimile animale, ele sunt acelea care accelerează necroza celulelor hepatice.

DA: uleiurilor obţinute prin presare la rece, fără solvenţi chimici, care luptă eficient împotriva colesterolului; îndeosebi uleiul de măsline care este întotdeauna extraordinar pentru ficat şi care, fiind emulsionat cu lămâie, expulzează în timp record calculii biliari.

NU: conservelor. Pentru a se păstra fără să se altereze, alimentele trebuie să fie fierte de mai multe ori, adăugându-li-se şi anumite substanţe chimice de sinteză (conservanţi). În urma acestui tratament, ele nu mai au nici o valoare alimentară biologică şi ne iau totodată posibilitatea de a utiliza vitaminele conţinute în alimentele crude.

DA: legumelor şi plantelor crude sau fierte numai atât cât trebuie: morcovii, sfecla, varza, anghinarea, ţelina, păpădia, prazul sau usturoiul care fluidifică secreţiile bilei, vindecă hepatita şi restabilesc pe cale naturală funcţiile hepatice.

NU: pâinii albe, pastelor făinoase şi produselor de patiserie. Diversele lor forme şi preparări, adeseori foarte apetisante, ascund în realitate absenţa substanţelor vii şi a vitaminelor, aceasta datorându-se lipsei grâului integral şi a tărâţei atât de pregnant revitalizante. În schimb, aceste produse sunt bogate în coloranţi, arome chimice şi diverse alcooluri. Prezenţa atâtor elemente nefaste, combinată cu carenţa în vitamine, enzime şi săruri minerale obosesc rapid ficatul, care nu mai poate asigura digestia şi neutralitatea lor.

DA: pastelor alimentare şi pâinii integrale, care ar trebui să constituie baza alimentaţiei noastre. Într-adevăr, toate vitaminele şi aminoacizii pe care îi putem găsi în făina necernută protejează în mod natural celula hepatică împotriva agresiunii toxinelor.

NU: cărnurilor şi mezelurilor. Să ne reamintim că ele sunt pline de proteine de proastă calitate, "de mâna a doua", cum s-ar spune, fiind deja folosite de animalele din care provin. Aceste proteine sunt însoţite de toxine şi deşeuri a căror asimilare ne epuizează foarte mult organele digestive. În special mezelurile (dar şi carnea, aproape la fel de mult) conţin diverse substanţe chimice care ne obosesc şi ne mortifică ficatul. Să nu uităm de asemenea, că tocmai ca şi bazele azotate, carnea acidifică sângele şi că un organism acidifiat devine un teren propice dezvoltării unor maladii grave, cum ar fi chiar cancerul.

DA: cerealelor complete (cum ar fi soia), ciupercilor, legumelor uscate, brânzeturilor naturale şi ouălor, care în viitor vor înlocui cu succes cărnurile şi mezelurile, proteinele lor pure sunt de primă calitate, ele îi permit ficatului să se refacă fără să-l polueze cu toxine.

NU: alimentelor sintetizate chimic, medicamentelor alopate (numai atunci când le putem înlocui cu remedii naturiste, total nenocive), tutunului şi alcoolului. În contact cu aceste veritabile otrăvuri, un mare număr de celule hepatice mor, iar vasele sanguine se rigidizează, devenind mai fragile şi pierzând şi o parte din capacitatea lor circulatorie. Insuficient energizant, oxigenat şi hrănit, ficatul suferă şi se sclerozează. El nu mai are suficientă forţă vitală pentru a reface celulele deteriorate, pentru a elimina colesterolul în exces, pentru a elabora anumite vitamine şi a filtra substanţele nocive. Încetul cu încetul, se instalează astfel o intoxicaţie generală.

DA: alimentelor naturale care ne ajută să ne dezintoxicăm. Dacă vom înlocui otrăvurile alimentare cu elementele de construcţie conţinute în alimentaţia biologică, ficatul se va reconstitui şi va funcţiona din nou la parametrii săi normali.

NU: surmenajului şi sedentarismului, suprasolicitării fizice şi intelectuale, angoasei şi fricii, care constituie tot atâtea otrăvuri ce ne intoxică celulele corpului. Lipsa mişcării sau exerciţiului fizic este parţial răspunzătoare de apariţia constipaţiei, ca şi de insuficienţele respiratorii. În aceste condiţii, ficatul nu mai ajunge să elimine din organism o cantitate suficient de mare de deşeuri. Acumularea lor ne poate afecta măduva spinării, durificând-o, aceasta conducând la paralizie.

DA: relaxării profunde şi exerciţiilor fizice în aer liber (cel mai bine ar fi la mare sau la munte), care ne vor salva din acest pericol. Atunci când ficatul dispune de timpul necesar eliminării substanţelor nefaste, organismul se dezintoxică mult mai uşor. Aceste tehnici corporale ne aprofundează şi capacitatea respiratorie, prin intermediul căreia ne putem debarasa de aerul viciat, rezidual din plămâni. Ele sunt deci foarte necesare purificării corpului şi ficatului.

Unele dintre aceste reguli sau principii de bază ne pot părea prea severe şi limitative. Trebuie însă să realizăm că ele constituie baza unei cunoaşteri care ne este vitală.
 Este o prostie crasă să neglijăm aceste reguli pline de bun simţ sub pretextul că suntem interesaţi în primul rând de spirit şi mai puţin de trup pentru că un trup bolnav se va aşeza implacabil de-a curmezişul spiritualizării noastre forţate. Să nu uităm acel înţelept dicton latin "MENS SANA IN CORPORE SANO" (Minte sănătoasă în corp sănătos"); bolile ne handicapează, frânându-ne dezvoltarea sau ascensiunea spirituală şi concentrându-ne uneori foarte eficient realizarea aspiraţiilor şi idealurilor noastre înalte. De fapt, orice boală trădează un anumit dezechilibru în fiinţă. Cunoaşterea mecanismelor prin care sănătatea noastră se poate deregla ne permite să învătăm şi să folosim nenumărate metode pentru a o restabili. La fel cum un bun meşteşugar lucrează cu instrumente foarte bune, şi noi trebuie să ne ameliorăm starea principalului nostru instrument: corpul. Redobândindu-ne sau păstrându-ne nealterată starea de sănătate, eliberăm forţele binefăcătoare care erau ascunse în noi înşine, putând de acum înainte să folosim inteligent aceste forţe pentru realizarea ideilor noastre creatoare.

Instrumentul este deci corpul, iar o piesă esenţială a acestuia este ficatul, care îndeplineşte atât funcţia de"gară de triaj" cât şi cele de centru distribuitor, uzină chimică şi centru anti-otrăvuri în organismul nostru. Trebuie deci să-l protejăm cu deosebită grijă şi să reţinem foarte bine următoarele

 10 precepte de aur care, dacă vor fi cu adevărat respectate, ne vor menţine mereu ficatul într-o condiţie excelentă:

1) Nu ne vom obosi niciodată ficatul aducându-i o alimentaţie plină de deşeuri şi toxine;
2) Nu ne vom otrăvi ficatul lipsindu-l de alimentele bogate în celuloză, care accelerează evacuarea deşeurilor;
 3) Nu ne vom deteriora sau agresa niciodată ficatul cu alcool sau cu tutun;
 4) Nu ne vom slăbi puterea de apărare a ficatului consumând numai alimente acide şi azotate;
 5) Nu ne vom distruge ficatul cu alimente denaturate sau printr-un abuz de medicamente chimice.
 6) Nu ne vom surmena niciodată ficatul printr-un exces de hrană;
 7) Nu vom cere niciodată ficatului eforturi suplimentare administrându-i alimente greu digerabile;
 8) Nu ne vom usca ficatul printr-o circulaţie sanguină deficitară care nu-i aduce sânge proaspăt;
9) Nu ne vom sufoca niciodată ficatul privându-l de oxigen;
10) Nu ne vom congestiona niciodată ficatul refuzându-i o dietă hidrică care i-ar permite să respire şi să se odihnească.

Reglare colesterol incearca da rezultate !!!


Statisticile recente arată că peste o treime dintre români, chiar şi tineri cu vârsta sub 30 de ani, au probleme cu colesterolul mărit. Şi cum de la alimentaţie porneşte tot, să vedem ce alimente cresc colesterolul şi care reuşesc să-i stabilizeze nivelul.

Din informaţiile primite de la unii specialişti în domeniu, cărţile de sănătate citite şi alte documentări poti afla în mare, ce alimente pot să-ţi crească colesterolul şi care sunt cele mai indicate spre consum atunci când o persoană are hipercolesterolemie.
Lista cu alimentele pe care trebuie să le eviţi
1. Laptele integral
 2. Branza grasă (inclusiv caşcaval, brânza topită)
 3. Untul
4. Smântâna
 5. Cremele: de brânză, de unt
 6. Mezelurile
7. Carnea grasă şi organele
8. Popcornul
 9. Dressing-urile pentru salate
 10. Frişca
11. Chipsurile
 12. Dulciurile din comerţ
13. Produsele de patiserie
 14. Alimentele prăjite
 15. Ouăle, în cantităţi exagerate (nu mai multe de 2 pe săptămână).

Aşadar, alege lactatele şi cărnurile cu mai puţină grăsime, produsele făinoase (paste, pâine) preparate cu făină integrală, orezul brun, ouăle fierte moi (nu prăjite) şi mâncărurile preparate cu cât mai simplu, fără multă grăsime, fără prăjeli şi arome artificiale gen vegeta, cuburi cu gust fel de fel
. Dacă vrei să dai savoare mâncării alege verdeţurile aromate în funcţie de gusturi.


Soluţii care scad colesterolul
- Ovăzul (poţi să faci terci din fulgi de ovăz, de preferat cu apă sau lapte vegetal şi aromat cu mere şi scorţişoară)
 - Migdalele crude
 - Nucile crude
 - Seminţele de dovleac crude
 - Fisticul crud
 - Alunele de pădure crude
 - Seminţele de floarea soarelui crude
 - Capsulele cu omega-3
 - Ceaiul/tinctura de anghinare
 - Peştele gras: anşoa, sardine, somon, hering, macrou care sunt bogaţi în acizi graşi omega-3
 - Seminţele de in pe care le poţi adăuga măcinate sau întregi în salate, iaurt, supe, mâncăruri
- Uleiul de măsline extravirgin
- Merele
 - Smochine, prunele uscate şi stafidele
 - Avocado
 - Fasole, linte, năut, mazăre, quinoa, amarant, hrişcă
- Legumele cu frunze verzi
 - Bananele
- Ciocolata neagră cu peste 70% cacao, dar în cantităţi moderate.

DESPRE NUCI SI ORZ VERDE



 NUCILE
Consumate dupa fiecare masa, aceste fructe impiedica ingrosarea arterelor si previn bolile de inima. Opt nuci pe zi va tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn aparitia atacului vascular cerebral, arata un studio realizat de cercetatorii americani de la Barcelona 's Hospital Clinico, aparut in publicatia 'American College of Cardiology'. Specialistii citati de BBC News va sfatuiesc sa consumati nuci mai ales dupa o masa bogata in grasimi pentru a atenua efectele negative pe care acestea din urma le au asupra organismului. 

Nucile, mai sanatoase decat uleiul de masline 
Cercetarea a constat in monitorizarea a 24 de adulti, jumatate dintre ei cu un nivel normal al colesterolului, iar cealalta jumatate cu un nivel ridicat. Participantii la studiu au primit doua portii de salam bogat in grasimi si branza, pe care le-au consumat la un interval de o saptamana.
La una dintre portii, cercetatorii au adaugat cinci lingurite de ulei de masline, iar la cealalta, miezul a opt nuci.
Testele au aratat ca atat uleiul de masline, cat si nucile au ajutat la reducerea inflamatiilor din artere care apar brusc dupa o masa bogata in grasimi saturate si care, in timp, favorizeaza intarirea arterelor si creste riscul unor boli de inima si al atacului vascular cerebral. Cu toate acestea, spre deosebire de uleiul de masline, nucile au mai ajutat si la mentinerea elasticitatii si flexibilitatii arterelor, indiferent de nivelul colesterolului.

Trateaza tulburarile de ritm cardiac

Cercetatorii au mai observat ca acidul alfa linoleic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulburari ale ritmului cardiac. Ei i-au avertizat pe participantii la studiu ca pot manca absolut tot ceea ce doresc, cu conditia sa consume si nuci.
Acest lucru demonstreaza ca grasimile protectoare din nuci inlatura efectele grasimilor saturate din dieta, pe cand o grasime neutra, precum uleiul de masline, nu are un rol atat de important', afirma Robert Vogel, profesor la University of Maryland, Baltimore .
Pentru ca sunt elastice, arterele se pot intinde atunci cand fluxul sanguin se imbunatateste. Consumul de grasimi intrerupe producerea de oxid nitric de catre 'captuseala' arterelor, necesar pentru mentinerea flexibila a vaselor de sange. Nucile mai contin antioxidanti si arginina, un aminoacid folosit de organism pentru a produce oxidul nitric. Pentru vegetarieni. Combinati nucile cu legume si paine. Nucile si alunele pot inlocui majoritatea nutrientilor animali in cazul persoanelor vegetariene. Printre nutrienti se numara cele mai multe vitamine B, fosfor, fier, cupru, potasiu si proteine.
Ca mai toate proteinele din surse vegetale, cele din nuci si alune sunt inferioare calitativ celor animale. Cu toate acestea, in combinatie cu paine, cereale si leguminoase (mai ales soia si linte) se poate obtine gama intreaga si echilibrata de aminoacizi esentiali.


Orzul verde - un miracol al lumii vegetale


Continutul plantei verzi in vitamine si minerale:

• de peste 250 de ori mai multa provitamina A decat in laptuca;
• de peste 25 de ori mai mult potasiu decat in banane;
• de peste 11 ori mai mult calciu decat in lapte;
• de peste 11 ori mai mult fier decat in telina;
• de peste 7 ori mai multa vitamina C decat in portocale;
• de peste 10 ori mai multa vitamina B1 decat in spanac;
• de peste 23 ori mai multa biotina (factor din grupul vit. B) decat in lapte;
2000 micrograme SOD (superoxid dismutaza), activ, la o portie de doua grame de orz verde, pudra. Superoxid dismutaza este o enzima proteica activa cu un efect deosebit in vindecarea bolilor, in revitalizarea organismului si in incetinirea proceselor de imbatranire. Aceasta enzima intervine in inactivarea radicalilor liberi oxidril. Dr. Milton Fried afirma ca acesti radicali liberi favorizeaza imbatranirea celulelor si aparitia bolilor. Orzul verde este pana in prezent cea mai bogata sursa de SOD cunoscuta. Efecte benefice asupra organismului:
• Ø mai putin somn necesar;
• Ø mai multa energie in eforturile fizice, intelectuale, memorie imbunatatita, claritate a gandirii;
• Ø reglarea tensiunii arteriale;
• Ø renuntarea la pilule calmante pentru dureri;
• Ø eliminarea surplusului de greutate in obezitate;
• Ø rezolvarea problemei acneei;
• Ø efect antiinflamator ( superior cortizonului si fenilbutazonei, fara a avea efecte secundare)
• Ø revitalizeaza tegumentul, vindecand uscaciunea acestuia, care insoteste imbatranirea;
• Ø creste potenta sexuala.
Orzul verde este folosit pentru extragerea sucului sau se usuca si se transforma in pudra sub o forma sau alta este folosit in anorexie, anemie, stomatite, cancer, gastrita, ulcer, colita, pancreatita, afectiuni hepatice (hepatita virala si cronica, ciroza), dischinezie biliara, diabet, astm, bronsita, tuberculoza pulmonara, viroza pulmonara, rinita alergica, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, hipotensiune si hipertensiune arteriala, astenie, schizofrenie, epilepsie, nevralgie de trigemen, nevralgie faciala, insomnie, artrita, acnee, pistrui, eczeme, ulcer varicos, tromboflebite, hemoragii, fistule perianale, hemoroizi, dismenoree, sterilitate, impotenta sexuala, avitaminoze, alopecie, reumatism articular acut, lombo-sciatica.

Bananele , putere pentru creier !


BANANELE

Bananele sunt gustoase, sanatoase, mobile (usor de luat peste tot), destul de ieftine si un ingredient grozav pentru shake. Dar asta nu este totul, spun specialistii. Ei cred ca expresia "going bananas" (expresie care inseamna a o lua razna) provine din efectul pe care il au bananele asupra creierului. Dupa ce veti citi acest articol, nu veti mai privi niciodata bananele cu aceiasi ochi. Iata de ce.

Aflux de energie
Bananele contin trei zaharuri naturale - sucroza, fructoza si glucoza, combinate cu fibre. O banana ofera instantaneu un aflux sustinut si substantial de energie. Energie pentru a face miscare timp de 90 de minute
Cercetarile au demonstrat ca numai doua banane ofera destula energie pentru un efort fizic extenuant de 90 de minute. Nu este de mirare ca banana este fructul numarul unu in randul atletilor de performanta ai lumii.
Ameliorarea problemelor medicale si a bolilor
Dar energia este numai unul dintre modurile in care banana ne poate ajuta sa ne mentinem in forma. Ne poate ajuta sa infruntam sau sa prevenim un numar substantial de boli si probleme, ceea ce o face sa fie obligatorie in meniul zilnic. Iata in continuare o lista cu cele mai bune efecte pe care le are.

Putere pentru creier:
200 de elevi de la o scoala din Twickenham (Middlesex, Marea Britanie) au fost ajutati sa-si treaca examenele anuale cu rezultate mai bune mancand banane la micul dejun, in pauza si la pranz, in incercarea de a-si imbunatati puterea creierului. Cercetarile au aratat ca acest fruct ce contine o cantitate mare de potasiu poate ajuta procesul de invatare prin imbunatatirea atentiei.
Constipatie: Avand un continut ridicat de fibre, bananele pot fi incluse in dieta in scopul restabilirii functionarii normale a intestinelor, ajutand la depasirea constipatiei fara a mai fi nevoie de laxative.

Mahmureala:
Unul dintre modurile cele mai rapide de a vindeca mahmureala este prepararea unui milkshake de banane, indulcit cu miere. Banana calmeaza stomacul si, cu ajutorul mierii, ridica nivelul zaharului din organism, in timp ce laptele calmeaza si rehidrateaza corpul.

Arsurile la stomac:
Bananele au un efect natural antiacid in corp, deci daca suferiti din cauza arsurilor gastrice, incercati sa mancati cateva banane pentru a calma durerea.

Ciupiturile de tantar:
Inainte de a cauta crema impotriva ciupiturilor de insecte, incercati sa frecati zona afectata cu partea interioara a cojii de banana. Multi oameni cred ca are un succes uimitor in reducerea umflarii si iritarii la locul ciupiturii.

Nervii:
Bananele au un continut ridicat de vitamine din complexul B, care ajuta la calmarea sistemului nervos.
Supraponderali si stresati la munca?
Studiile efectuate la Institute of Psychology din Austria au descoperit ca stresul de la serviciu duce la pofta de alimente care aduc confort, precum ciocolata si cipsurile. Un studiu efectuat pe 5000 de pacienti ai spitalului a aratat ca cei mai grasi dintre pacientii care au participat la studiu aveau sanse mai mari de a avea un nivel ridicat de stres la locul de munca. Studiul a tras concluzia ca, pentru a evita poftele induse de panica, trebuie sa controlam nivelul de zahar din organism cu ajutorul gustarilor cu nivel ridicat de carbohidrati la fiecare doua ore pentru a mentine stabil nivelul zaharului.

Stresul:
Potasiul este un mineral vital, care ajuta la normalizarea pulsului, trimite oxigen catre creier si regleaza echilibrul hidric al organismului. Atunci cand suntem stresati, rata metabolismului creste, reducand astfel nivelul potasiului. Acesta poate fi echilibrat cu ajutorul unei gustari formate din banane, care au un continut ridicat de potasiu.

Negii:
Multi oameni preocupati de alternative naturale jura ca daca doriti sa scapati de un neg, puteti pune pe el o bucata de coaja de banana, cu partea galbena in afara. Puteti mentine aceasta compresa cu ajutorul unui plasture sau leucoplast medicinal.

Bananele si merele
Asadar, o banana este intr-adevar un remediu natural al multor boli. Daca am face comparatie cu un mar, are de patru ori mai multe proteine, de doua ori mai multi carbohidrati, de trei ori mai mult fosfor, de cinci ori mai multa vitamina A si fier si de doua ori mai multe alte vitamine si minerale. Este bogata si in potasiu si este unul dintre cele mai valoroase alimente pe care le avem la indemana. Deci poate este momentul de a schimba proverbul, spunand
"Bananele, un aliment perfect!"
Bananele trebuie sa fie motivul pentru care maimutele par asa de fericite tot timpul.
Inca un secret: crema de pantofi
Vreti sa va lustruiti repede pantofii? Luati partea interioara a cojii de banana si frecati direct pantoful... apoi stergeti cu o carpa uscata. Nu-i asa ca este un fruct uimitor?


Varza – un depozit de medicamente



Modesta varza, pe care o punem atat de des in oale si farfurii si care va fi celebrata in triumf de Craciun, a fost, candva, o planta salbatica, de padure, "domesticita" in urma cu mii de ani de catre populatiile din bazinul Marii Mediterane.




In Dacia, se pare ca varza a fost adusa cu trei milenii in urma de catre celti, care o foloseau atat ca aliment, cat si ca medicament, ori ca ingredient magic. Tot in aceasta tripla calitate era folosita si de catre medicii din Grecia si din Roma antica, unde varza era considerata un soi de panaceu universal. In evul mediu, ea a jucat un rol important, intre altele, in descoperirea Lumii Noi, facand posibile indelungatele calatorii ale marilor exploratori, care o carau la bordul corabiilor in butoaie, murata.
Pe langa hrana, ea era folosita si ca medicament contra scorbutului, pe timpul lungilor traversari ale oceanelor.. Dar in ciuda vechimii ei ca leac popular, varza a inceput sa fie cercetata de oamenii de stiinta abia in ultimii 15 ani, cand aparatura de laborator, tot mai sofisticata, a permis identificarea, in frunzele sale, a unor substante cu proprietati antitumorale, antioxidante si antiinflamatoare exceptionale.
In plus, studiile statistice realizate pe la inceputul anilor '90 au mai pus in evidenta un lucru uimitor :
populatiile la care varza este aliment traditional, fiind consumata murata sau cruda in mari cantitati, se bucura de o neobisnuita imunitate la o multitudine de forme ale bolii canceroase. 

Modul de administrare al verzei

Mai multe institute de cercetare dedicate efectelor terapeutice ale verzei au ajuns la concluzia ca valoarea curativa a acestei legume este strict dependenta de modul sau de preparare. Au fost identificate trei variante de administrare a verzei:

* cruda (mai exact, sub forma de salata sau de suc proaspat)
* preparata blând (adica murata sau fiarta in abur)
* preparata vreme indelungata (adica fie fiarta mai mult de 15 minute, fie calita la cuptor, prajita etc..).
 
Glucozinolatii, substantele "responsabile" in mare masura de efectele anticancerigene ale verzei, sunt partial distrusi de fierberea scurta si de procesul de fermentare prin care se obtine murarea, si sunt total distrusi prin prepararea indelungata. Cel mai bine sunt pastrate aceste substante terapeutic active in varza consumata cruda, care este cea mai eficienta forma de administrare din punct de vedere terapeutic. Cunoscand aceste lucruri, sa vedem in continuare, de data aceasta detaliate, modalitatile de administrare ale acestei legume :

* Sucul de varza- se obtine foarte simplu, cu ajutorul storcatorului centrifugal. Varza se spala, se indeparteaza eventualele portiuni stricate, apoi se taie in bucati suficient de mici, pentru a intra pe orificiul de admisie al storcatorului, care le va marunti si apoi le va centrifuga.
 
 Sucul de varza va fi consumat imediat dupa preparare, pentru a nu avea timp sa se oxideze. De regula, se beau cate 500-1000 de ml de suc de varza pe zi, in cure de 21-60 de zile, cu pauze de 2-4 saptamani.

* Salata de varza-spalata si curatata de frunzele stricate sau imbatranite, varza se taie marunt cu ajutorul unui cutit cu lama de inox (pentru a reduce la minimum procesul de oxidare a enzimelor si a vitaminelor). 
Imediat dupa taiere, se amesteca bine cu sare, cu putin cimbru (pentru efect carminativ), cu ulei presat la rece si cu otet sau lamaie, dupa gust. Se consuma cât de proaspata posibil.

Doza minima indicata pentru a beneficia pe deplin de efectele terapeutice ale legumei este de 300 de grame pe zi. O cura cu salata de varza poate dura oricat de mult, dar nu mai putin de patru saptamani.
 
  • Varza fiarta- de vreo cativa ani, au aparut in comert dispozitive casnice, numite steamer (steam inseamna abur in limba engleza), care fierb in aburi legumele. Este un mod de preparare termica foarte comod, rapid si care, conform studiilor, pastreaza vitaminele si enzimele verzei in proportie mare. De regula, in 10-15 minute, varza taiata felii este fiarta cu acest dispozitiv si, in plus, pastreaza gustul originar si poate fi consumata fara o alta gatire, doar combinand-o cu ulei, cu sare si cu alte legume fierte tot in abur (morcov, patrunjel, telina, dovlecei etc.). Daca din pricina costului nu ne permitem un dispozitiv de fierbere cu aburi, atunci putem fierbe varza intr-o oala de inox sau cu emailul intact, la foc iute, taiata cat mai marunt (eventual data prin razatoare), pentru a reduce la minimum timpul de preparare termica.

  • Varza calita (la cuptor)- am luat-o in considerare in acest context doar pentru a sublinia faptul ca, preparata astfel, varza nu mai are practic nici un fel de valoare terapeutica. Din cauza deteriorarii principiilor sale active, in urma expunerii indelungate la temperaturi ridicate, ea isi pierde bogatia de vitamine, de enzime, de pigmenti cu efect antioxidant. De asemenea, oligoelementele si mineralele pe care le contine devin mai dificil de asimilat de catre organism.

  • Varza murata- pastreaza doar partial vitaminele si celelalte substante vindecatoare ale legumei proaspete, in schimb, are continutul de minerale, de fibre alimentare intact si, important, are substante care ajuta la imbunatatirea digestiei, mai ales a digestiei grasimilor si a proteinelor. Aceasta este si explicatia pentru care varza murata (la fel ca si castravetii murati) este nelipsita de la mesele cu mancaruri grele, pentru ca simtim instinctiv ca ne ajuta digestia si metabolismul. Studii statistice recente mai arata ca la populatiile care consuma multa varza murata (in Polonia, in anumite regiuni ale Germaniei si ale Olandei), rata anumitor forme de cancer este mult redusa, ceea ce sugereaza faptul ca o parte din vitaminele si antioxidantii din varza se pastreaza intr-un procent semnificativ in urma murarii.

Cataplasma cu varza- este foarte simplu de aplicat : foile de varza se zdrobesc pe o planseta de lemn si apoi se pun direct pe locul afectat, unde vor fi infasurate cu un tifon subtire, asa incat sa nu cada. In general, o aplicatie externa cu varza se face vreme de 2-4 ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se usuce la aer.

Boli prevenite cu ajutorul verzei

* Hepatita, bolile de ficat in general - o substanta continuta de catre varza, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului, sub actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.

Cancerul
În ultimii douazeci de ani au fost efectuate nu mai putin de 94 de studii care au aratat ca varza consumata cruda, murata sau gatita rapid are efecte antitumorale si anticancerigene. Principiile active din frunzele de varza induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara, induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe saptamana, in care consumam câte 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata, punandu-ne la adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer, despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza :

* Cancerul vezicii urinare- sunt diagnosticate la nivel mondial, in medie, cate 336.000 de noi cazuri in fiecare an, afectand de trei ori mai multi barbati decat femei. Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa, consumul de varza reduce puternic incidenta acestei boli. La persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana varza cruda (dar si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie sau broccoli) incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.

* Cancerul de prostata- o cercetare facuta in Statele Unite pe 1000 de persoane de sex masculin arata ca persoanele care consuma, la macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari sanse sa nu faca aceasta boala. Interesant este ca la cei care consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si legume inrudite (broccoli, varza rosie), riscul de a face cancer la prostata scade cu 44%..

* Cancerul la sân- nu avem spatiu pentru a rezuma in acest articol toate studiile facute despre efectele de preventive ale consumului de varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele Unite, Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza sau varza murata se bucura intr-o proportie foarte ridicata de imunitate fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai ridicata rata a imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca de la varsta de 12-13 ani, macar o data la 2-3 zile. In multe regiuni din Polonia, de pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie consuma inca din adolescenta, anual, in medie, 25- 30 kg de varza, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decat in celelalte zone ale lumii.

* Cancerul de colon si de rect- intr-un studiu-gigant facut in Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada de timp de sase ani. Conform raportului final al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer cu aceasta localizare.. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu predilectie legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie, conopida si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49% mai redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta teribila afectiune.

* Cancerul pulmonar- la Lyon , in Franta, exista o institutie multinationala, "Agency for Research on Cancer", care a publicat in 29 octombrie 2005 un studiu privind influenta consumului verzei si a legumelor inrudite cu ea (in special varza rosie si conopida) in incidenta cancerului pulmonar. Comunicarea a avut la baza studiul a 2141 de cazuri de cancer pulmonar, diagnosticat in Republica Ceha, in Romania, in Ungaria, in Federatia Rusa, in Polonia si in Slovacia. Modul de a se alimenta si caracteristicile genetice ale celor peste doua mii de bolnavi investigati au fost comparate cu cele ale unor persoane sanatoase din aceleasi tari. S-a dovedit ca varza cruda si legumele inrudite cu ea reduc cu 37% riscul de aparitie a cancerului pulmonar. Prin studii similare facute in China, s-a aratat ca si fumatorii sau fostii fumatori beneficiaza de aceleasi extraordinare efecte pozitive ale consumului de varza.
 
* Cataracta- salata de varza cu ulei de masline este o excelenta sursa de vitamina C si de vitamina A. Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant si, intre altele, stopeaza procesul de producere al cataractei. Asadar, pentru profilaxia acestei afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori pe saptamana, al verzei proaspete, câte 200 de grame minimum, sub forma de salata.

Tratamente interne

* Ulcerul gastric- studii facute de mai multe echipe de medici arata ca o cura cu suc proaspat de varza, din care se bea cate un litru pe zi, vindeca spectaculos aceasta afectiune, intr-o proportie de 35-47%. Si aceasta, intr-un timp uluitor de scurt - sub doua saptamani. Alt studiu, al doctorului american George Cheney, se intituleaza chiar: "Vindecarea rapida a ulcerului pepti c la pacientii care consuma suc de varza". 
Se face o cura de 10 zile, timp in care se consuma cate un litru de suc proaspat, in 2-3 reprize, pe parcursul unei zile. Efectele vindecatoare se datoreaza in principal unui aminoacid continut de catre varza (glutamina), care stimuleaza refacerea, cresterea si dezvoltarea normala a celulelor ce alcatuiesc tesutul protector care "captuseste" stomacul si intestinul subtire.

* Polipi intestinali- studii facute in Statele Unite de catre doi cercetatori, Ernest Mario si Ah-Ng Tony Kong, arata ca sulforafanul continut de varza inhiba dezvoltarea polipilor intestinali si chiar provoaca remisia acestora. Se recomanda varza sub forma de salata, din care se consuma cate 300 de grame zilnic, in cure de 3 luni, urmate de o luna de pauza.

* Obezitate- in Statele Unite si, mai nou, in Europa, curele de slabire pe baza de varza fac adevarate furori. Cea mai populara este de departe cura cu supa de varza, cu care se obtin cele mai rapide scaderi in greutate si pe care.... 
nu v-o recomandam. De ce? Pentru ca hranitul exclusiv cu varza fiarta si, eventual, cu alte mici adaosuri hipocalorice este o tortura ineficienta pe termen lung. In schimb, consumul zilnic, macar la pranz si la cina, a cate 200-300 de grame de salata de varza cruda, poate face minuni in reglarea ponderala, e drept, pe termen lung.
Varza este foarte bogata in fibre alimentare, are putine calorii, multe vitam ine si minerale, ajutandu-ne sa slabim natural.. Obiceiul de a consuma timp de 3-4 zile pe saptamana aceasta salata in cantitati mari are si alte avantaje: reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa, curata organismul de toxine, ne ajuta in regimurile disociate. Mai mult, consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, cheia reglarii greutatii corporale..

* Adjuvant contra cancerului uterin- un miniexperiment la care au participat 30 de femei cu cancer uterin in stadiul I (unu) a presupus consumul unui extract de varza, care contine o substanta denumita I3C (prescurtarea de la indol-3-carbinol). 
Dupa 12 saptamani de administrare analizele au aratat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment celulele maligne au disparut, neoplasmul inregistrand remisie completa. Prin comparatie, la nici una dintre pacientele din grupul de control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a inregistrat remisia cancerului. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de 3-4 luni, timp in care se consuma suc foarte proaspat de varza, din care se beau 600-800 de ml pe zi.

* Adjuvant contra cancerului la sân- mai multe studii de medicina experimentala arata ca tratamentele cu compusii pe baza sulf prezenti in varza determina remisia tumorilor maligne mamare, intr-un procentaj de cel putin 40%.
 
Ca adjuvant contra acestei afectiuni, se recomanda consumul zilnic de salata proaspata de varza la macar o masa.
Suplimentar, se tin cure de cate 4 saptamani, in care se consuma cate un pahar (200 ml) de suc de varza, dimineata si seara.

* Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza- cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii, Statele Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din varza impiedica transportul colesterolului cu densitate redusa (forma periculoasa a acestuia), catre vasele de sange si catre tesuturi. De asemenea, varza impiedica formarea placilor de aterom si sclerozarea peretilor arterelor. Se recomanda consumul de varza sub forma de salata, cate 300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe saptamana.
 
* Constipatia- cel mai simplu tratament este consumul de varza murata, macar 200 de grame pe zi. In varza murata se gasesc asa-numitele "bacterii prietenoase", care combat constipatia prin reglarea florei intestinale. Apoi, varza murata este bogata in fibre alimentare, de unde si efectul ei de "matura" a colonului, din care extrage prin absorbtie toate reziduurile si apoi ajuta la eliminarea lor prompta.

* Surmenaj fizic si intelectual- consumul de varza cruda sub forma de salata este un tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular si pentru sistemul nervos. Bogata in vitamine si in minerale, continand substante cu efecte stimulatoare pentru sistemul nervos central, fitohormoni care intensifica procesele de regenerare din organism, varza are efect adaptogen si anti-oboseala. Se tin cure de trei saptamani, timp in care se consuma la pranz si la masa de seara cate o farfurie (125 de grame) de salata de varza. Acest tratament este foarte bun adjuvant si contra depresiei psihice.

* Menopauza- studii preliminare arata ca un consum saptamanal de varza cruda (200 de grame pe zi, vreme de macar 4 saptamani) imbunatateste secretia hormonului estrogen si, important, regleaza raspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este instalarea mai tarzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de inceput ale acesteia (bufeuri, transpiratie, nervozitate etc.), prevenirea si combaterea unor afectiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian si uterin.

* Infectii respiratorii- varza este mai bogata in vitamina C decat portocalele, are putine calorii si multe substante cu efect antioxidant, contine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomanda in mod special ca remediu pentru intarirea imunitatii. Se administreaza proaspata, sub forma de salata, cate 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii respiratorii, pentru a sustine si pentru a grabi procesul vindecarii. Persoanelor care iau antibiotice de sinteza li se recomanda si varza murata, pentru restabilirea florei tubului digestiv si pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente..

Tratamente externe

* Arsuri de gravitate mica si medie- se fac spalaturi si se pun comprese vreme de 15 minute, cate 2-3 pe zi, cu suc proaspat de varza. Are efect antiinfectios, ajuta la o vindecare mai rapida si estetica, previne formarea cicatricelor cheloide.

* Rani care se vindeca greu- se pun zilnic comprese cu suc de varza, care se tin vreme de o ora, dupa care se lasa zona tratata sa se usuce la aer inca o ora. Studiile arata ca prin mecanisme inca prea putin cunoscute (se presupune ca varza contine substante stimulatoare ale cresterii anumitor tesuturi), procesul de vindecare al ranilor este mult accelerat, scade riscul de infectie, semnele care raman dupa vindecare sunt mult mai putin vizibile.

* Eczeme infectioase, infectii fungice- frunzele de varza proaspat zdrobite cu ciocanul pentru snitele se pun pe zona afectata, apoi se aplica deasupra un nailon, care se fixeaza cu bandaj sau cu leucoplast. Se lasa sa actioneze vreme de 4 ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se zvante la aer, macar 45 de minute. Aplicatia se face pana la vindecare. Compusii pe baza de sulf din frunzele de varza au o puternica actiune antiseptica asupra bacteriilor si a ciupercilor parazite.
 
* Cancer de piele- se pune zilnic si se tine vreme de 4-6 ore pe zona afectata o cataplasma din frunze de varza, identica cu cea prezentata anterior, la tratamentul eczemelor. Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular si spinocelular au beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care da rezultate acolo unde cele mai savante si invazive metode de tratament dau gres.

* Entorsa, luxatii - se pun pe zona afectata frunze de varza bine zdrobite (cu ciocanul pentru snitele) si se leaga cu o fasa. Aplicatia se face vreme de 4 ore pe zi. In primele doua zile de la producerea accidentului se pun deasupra cataplasmei si pungi cu cuburi de gheata. Practica arata ca datorita acestui tratament, timpul de refacere a ligamentelor se scurteaza, durerile sunt atenuate, in multe cazuri, chiar pungile cu lichid sinovial care se formeaza sunt mult mai mici.

* Dureri reumatice- pe zona afectata, se pun dimineata si, eventual, seara, frunze de varza bine zdrobite. 
Se tin minimum doua ore. Intern, se consuma cate 1-2 pahare de suc proaspat de varza pe zi, in cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de pauza. Tratamentul extern si intern cu varza proaspata are efect antiinflamator articular, incetineste sau chiar stopeaza procesele degenerative, ajuta la recastigarea mobilitatii articulare.
 
Extern, varza se foloseste sub forma de cataplasme in entorse, nevralgii faciale, guta, abcese, furuncule, afectiuni ale gambelor (varice, flebita, arterita) si multe altele. (O cataplasma foarte utila in diverse stari congestive - hepatice de exemplu - sau dureri de origini diverse - lumbago - se prepara din 4 foi de varza, 2 cepe rase, 4 pumni de tarite si apa, cit sa le acopere.
Dupa ce s-a evaporat apa, se aplica cataplasma pe zona dureroasa si se mentine timp de 2-3 ore sau toata noaptea, daca se aplica seara, la culcare).


ÎNGRIJIREA PIELII 


* Ten incarcat- se sterge vreme de cinci minute, in fiecare dimineata si in fiecare seara, pielea de pe obraji si de pe gât, cu un tampon bine inmuiat, din cand in cand, in suc proaspat de varza .. Aceasta aplicatie are un excelent efect de curatare a pielii, previne tulburarile de pigmentare, da un plus de stralucire tenului astfel tratat.

* Piele imbatranita- bogata in vitamina A si in vitamine din complexul B, continand substante care imbunatatesc irigatia cu sange a pielii, avand efect de curatare profunda a tenului, sucul de varza este unul din secretele saloanelor de cosmetica care obtin rezultate miraculoase. Se pun comprese cu suc foarte proaspat de varza, care se tin vreme de 10-15 minute, dupa care se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer alte 15 minute. In final se aplica o crema hidratanta.

Precautii si contraindicatii la tratamentul intern cu varza

Toate studiile facute pana in prezent arata ca efectele adverse ale tratamentului cu varza sunt foarte rare si reduse ca intensitate si se refera cel mai adesea la deranjamente digestive: balonare, usoare colici abdominale, in cazuri foarte rare diaree. Celor care au un sistem digestiv sensibil la varza li se recomanda consumul de condimente cum ar fi chimenul, anasonul, feniculul, care sunt un adevarat antidot la astfel de probleme.

Varza va fi consumata cu prudenta, la inceput in cantitati foarte mici, de persoanele care sufera de colita de fermentatie, care s-ar putea sa nu suporte varza cruda ori pe cea murata, ci doar pe cea fiarta.
Persoanele cu hiper si hipo-tiroidie vor consuma, de asemenea, cu prudenta varza, consumand-o la inceput in mai cantitati mici.
 
Varza este o leguma foarte putin calorica, ea avind in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. Glucidele, care furnizeaza o parte din calorii, sint constituite in primul rind din pentosan, glucide partial asimilabile. In afara de asta, ele mai contin zaharoza, glucoza si fructoza. Protidele, care completeaza aportul energetic, sint prezente si ele la un nivel ridicat. Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata, ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). Prin fierbere insa se pierde cam 30-40 la suta din continutul de vitamina C.
Varza este de asemenea foarte bogata in vitamina E: 2-7 mg la 100 g, ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma, 200 de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul zilnic de vitamina E.  200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A  Provitamina A (sau carorenul, care se transforma in vitamina A in organism) este si ea foarte bine reprezentata, astfel ca o portie de 200 de grame de varza acopera necesarul zilnic de vitamina A. Vitaminele din grupa B sint si ele foarte bine reprezentate: B1, B2, B3, B5, B6, B9, adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa.  
Efect benefic in preventia cancerului de colon
Cercetarile efectuate in ultimii 20 de ani au confirmat faptul ca un consum regulat de varza are efect benefic in preventia cancerului de colon in special, a celui de stomac, dar si de plamini, esofag si rect (cercetari realizate la Universitatea din Minnesota si J. Hopkins din SUA, in Grecia, Israel, Japonia, Norvegia). Cercetarile au relevat deci ca persoanele care consuma legume din familia crucifere, varza in special, sint mult mai putin expuse ca celelalte cancerului de colon (studii efectuate de Institutul National American al Cancerului).
Mare continut in minerale
Continutul in minerale este si el foarte bine reprezentat: calciu, magneziu, fier, la fel si cel in oligoelemente: iod, cupru, mangan, sulf. Fibrele alimentare sint abundente, fiind compuse in majoritate din celuloza si hemiceluloza, ceea ce explica si anumite intolerante intestinale. Modul de preparare a verzei poate inlatura insa aceste efecte. Fibrele alimentare sint capabile sa stimuleze intestinul si sa previna constipatia.

O portie de 200 de grame de varza asigura peste 20 la suta din cantitatea de fibre necesara zilnic (30-37 g).
 
Proprietati terapeutice
Varza este un aliment alcalinizant nutritiv, energetic, remineralizant si tonifiant si este preferabil sa se manince in stare cruda, pentru a i se pastra intacte proprietatile.
Caracteristici:
• Prezinta proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor
• Poseda o actiune antiseptica pulmonara importanta si proprietati expectorante
• Favorizeaza metabolismul glucidelor si absorbtia oxigenului in celule
• Are actiune anticancerigena: specialistii recomanda folosirea verzei in mod regulat, deoarece continutul ei crescut de caroten diminueaza riscul aparitiei cancerului. In acelasi timp, sulful si hitidina pe care le contine varza diminueaza tumorile, asigurind eliberarea toxinelor
• Este aperitiva si antidepresiva. Romanii, de exemplu, erau incredintati ca varza vindeca melancolia. Fiind foarte bogata in vitamine si saruri minerale, varza asigura elementele indispensabile sezonului rece
• Alte proprietati: antidiareica, antiscorbutica, antiseptica, depurativa
• Contine un pricipiu hipoglicemiant, care face sa fie recomandata in regimul pentru diabetici
Indicatii terapeutice generale   Gratie continutului sau bogat in vitamine, saruri minerale si clorofila, varza restabileste flora intestinala si contribuie la 
cresterea numarului de hematii (in special varza alba). De aceea varza este recomandata in:
• Astenii
• Imbatrinire prematura
• Demineralizari

Indicatii particulare:
• Sfera cardiovasculara si sanguina: ulcere varicoase, anemie simpla
• Sfera respiratorie: afectiuni bronho-pulmonare, TBC
• Sfera digestiva: ulcer gastric si duodenal, colita ulceroasa
• Sfera genito-urinara: fenomene congestive spasmodice si inflamatorii
• Sfera ORL: angina, laringita, sinuzita
• Inflamatii si infectii intestinale: ciroza ascitica
• Sfera dermatologica: infectii cutanate (abcese, panaritii, furuncule, antrax) si complicatiile acestora, contuzii si rani
• Sfera neuro-psihica: nevroza
• Sfere diverse: insolatii, stari congestive cerebrale, nevralgii, diabet

Compozitie medie pentru 100 g
Compusi g
Glucide 2,8
Protide 2,8
Apa 88,0
Fibre alimentare 3,4
Minerale mg
Potasiu 293,000
Fosfor 40,000
Calciu 53,000
Magneziu 21,000
Sulf 70,000
Sodiu 20,000
Clor 40,000
Fier 0,500
Cupru 0,040
Zinc 0,300
Mangan 0,180
Vitamine mg
Vitamina C 80,000
Provitamina A (caroten) 3,000
Vitamina B1 0,100
Vitamina B2 0,200
Vitamina B3 (PP) 0,300
Vitamina B5 0,210
Vitamina B6 0,160
Vitamina B9 (acid folic) 0,100
Vitamina E 1,700
Aport energetic Kcal


Varza rosie

Este, practic, aceeasi specie ca si varza alba, fiind o varietate a acesteia. Dincolo de infatisare, intre varza rosie si cea alba mai sunt insa si alte diferente, invizibile cu ochiul liber, dar extrem de importante. De pilda, spuneam despre varza alba ca are un continut de vitamina C mai mare decat portocalele. Ei bine, varza rosie contine de pâna la... 6-8 ori mai multa vitamina C decat surata ei alba, fiind un adevarat concentrat din aceasta vitamina. Apoi, pigmentii care dau culoarea rosie acestei legume au un rol foarte important ca medicament. Asadar, tinand cont ca modalitatile de preparare ale verzei rosii sunt perfect identice cu cele prezentate la cea alba, sa vedem in continuare cateva recomandari terapeutice extrem de importante :

* Alzheimer- antocianii, adica pigmentii rosii din aceasta varietate de varza, fac adevarate miracole in prevenirea si in combaterea degenerarii celulelor din sistemul nervos central. Se administreaza salata proaspata, cate trei sute de grame pe zi, in cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
Inca nu se stiu foarte multe lucruri despre capacitatea tratamentului cu varza rosie de a restabili functiile cerebrale alterate de Alzheimer, insa efectul de prevenire si de incetinire sau chiar de blocare a evolutiei bolii cu ajutorul verzei rosii este cert.

* Febra- se administreaza salata de varza (150 de grame) sau sucul de varza (100 ml) de 2-3 ori pe zi. Continutul ridicat de vitamina C al acestei legume ajuta inima si sistemul cardiovascular sa reziste cu succes temperaturii ridicate, catalizeaza actiunea sistemului imunitar, care este principalul "beneficiar" al acceselor de febra.

* Alergia- este prevenita de o cura cu salata de varza rosie cruda (ori chiar murata) pe timpul iernii. Se consuma 200-300 de grame zilnic, pe o perioada de timp de 3 luni, urmata de alte 3 saptamani de pauza, dupa care se poate relua. Bogatia de vitamina C si de antioxidanti din aceasta leguma ajuta la reglarea reactiei sistemului imunitar la interactiunea cu factorii externi. 
 

Sucul de varza


     
La fel ca si celelalte sucuri prezentate pana acum, este obtinut prin stoarcerea prin centrifugare a frunzelor de varza proaspete si bine spalate. Are prin excelenta efecte tonice, purificatoare, antiinflamatoare, fiind recomandat in mai mult de cincizeci de afectiuni. Se remarca prin faptul ca deblocheaza tranzitul intestinal, prin efectul sau de stimulare si de normalizare a digestiei si, nu in ultimul rand, prin actiunea sa anticancerigena. Iata cateva din recomandarile terapeutice ale sucului de varza:

     Constipatie, prevenirea viermilor intestinali - se bea dimineata si seara cate o jumatate de pahar - un pahar de suc de varza. Pentru un gust mai bun, se adauga cateva picaturi de suc proaspat de lamaie.
     Cancer al tubului digestiv - se combina un pahar de suc de varza cu doua pahare de suc de morcov. Se bea intreaga cantitate pe parcursul unei zile. Tratamentul dureaza trei luni, timp in care se va mentine o alimentatie strict vegetariana si preponderent crudivora.
     Cancer la gat - se aplica tratamentul de la cancerul cu localizare pe tubul digestiv. Suplimentar, se face, de trei ori pe zi, cate o gargara cu suc proaspat de varza.
     Diabet - se bea jumatate de pahar de suc de varza dimineata si la pranz. Acest remediu are un efect foarte interesant de stabilizare a valorilor glicemiei.
     Adenom de prostata - se face o cura de trei luni, in care se bea cate o jumatate de pahar de suc de varza, de trei ori pe zi, dimineata, la pranz si seara. Tratamentul cu suc de varza are efecte puternic antiinflamatoare asupra prostatei si a traiectului urinar.
     O combinatie pentru a slabi rapid: 200 ml varza + 200 ml grepfrut. Se bea din acest amestec cate un pahar, cu 5-10 minute inaintea fiecarei mese. Este o combinatie mai putin obisnuita intre un suc alcalin (cel de varza) si un suc acid (cel de grepfrut), care are un puternic efect inhibitor al apetitului alimentar si favorizeaza ajungerea rapida la satietate pentru o perioada lunga de timp. Un tratament dureaza doua luni si se poate relua la nevoie dupa o pauza de 10 zile.
 
 

MOAREA DE VARZA

Moarea nu este altceva decât zeama rezultată prin scurgerea verzei murate.
Este un extract 100% natural din varza, îmbogăţit cu fermenţi şi enzime, cu principii active de la plantele aromatice puse în murături, şi sare. Din păcate, moarea de varza a fost destul de puţin studiată de către ştiinţa, deşi cu siguranţă va veni vremea când şi ea va declanşa o mică revoluţie în lumea medi-camentelor naturale. Până atunci, vă prezentăm câteva din recomandările medicinii populare româneşti, referitoare la acest remediu, nu foarte grozav că miros, dar extrem de sănătos:
 Constipaţie ☻ 3-4 pahare de moare de varza stimulează digeştia, deblocheaza eliminarea şi ajută la dezintoxicarea traiectului digestiv. Acesta este şi motivul pentru căre, în multe sate româneşti, în timpul meselor tradiţionale de Craciun şi de Anul Nou se serveste moare de varza din belsug, înainte de felurile de mâncare mai grele, precum şi la sfârşitul ospetelor.
 Sensibilitate la frig ☻ prin conţinutul său de vitamine, moarea de varza stimulează circulaţia sângelui şi, implicit, favorizează încălzirea corpului, inclusiv a extremităţilor (mâini, picioare). Se consumă zilnic 1-2 pahare de moare de varza.
 Hipotensiune ☻ moarea se foloseşte în medicină tradiţională românească pentru cei “slabi la inimă”. Se bea dimineaţa, la prânz şi seara câte un pahar de moare de varza, mai ales în timpul sezonului rece.
 Digestie dificila, inapetenta ☻ moarea de varza este un ştim ulent digestiv puternic şi mai ales rapid. Se bea înainte de masă o jumătate de pahar de moare de varza, apoi, în timpul mesei, se mai poate lua câte o înghiţitura din acest ştim ulent digestiv ori de câte ori simtim nevoia.
 afecţiuni febrile ☻ se bea câte un pahar de moare de varza pe stomacul gol de 3-4 ori pe zi. Moarea de varza în cantităţi ceva mai mari reglează temperatura corpului, măreşte rezistenţa organismului la febra şi, se pare, are şi efecte stimulente imunitare.
Remedii naturiste pentru 300 de afectiuni:

http://www.terapii-naturiste. com/remedii_naturiste/remedii_ naturiste.htm
 
Un catalog cu descrierea plantelor medicinale gasiti aici: